Pe 15 mai a avut loc intalnirea cu noii voluntari ai asociatiei ADSISTINERI. Am fost si eu prezent impreuna cu o colega de facultate disponibila pentru a face si ea parte din aceasta frumoasa familie.
Inainte de aceasta intalnire am avut o alta intrevedere doar cu voluntarii grupului Zmeu tot din cadrul aceleiasi asociatiei in care am aratat ca mi-am facut temele…nu prea bine …adica mi-am prezentat proiectul personal si am primit sfaturi de la prietenii mei.
Multumesc parintelui Miquel pentru sfaturi si pentru faptul ca mi-a amintit ca este foarte important sa ai idealuri la varsta asta.
La intalnirea cu noii voluntari am fost desemnat sa spun cateva cuvinte despre cum a fost experienta de vara trecuta din campusul din satul Zmeu. Eu am inceput sa spun mai multe decat trebuia, la faza cu sobolanii am exagerat(si mi-am dat seama de greseala dupa…pe moment mi s-a parut ceva fascinant;))…) si pentru asta mi-am incheiat rapid descrierea.
Vineri, impreuna cu colega mea de facultate, m-am plimbat prin tot Iasiul(asta pentru ca ea nu mai fusese niciodata „la Moldova”…), am mancat cozonac la Magda acasa(tin sa mentionez ca nu era „facut” de ea...), iar seara am fost la un film la care imi cadeau ochii in gura pentru ca eram foarte obosit.
Chiar daca nu au fost foarte multi voluntari la aceasta intalnire din diferite motive(poate ora nepotrivita, ziua, weekendul, etc. etc. …) am aflat ca sunt multi doritori care nu au putut ajunge dar vor participa in campusuri. Astfel, familia noastra se mareste in fiecare an si asta este foarte bine. Este foarte frumos sa vezi cum eforturile fiecaruia din asociatie au dat roade prin venirea a tot mai multi voluntari.
Multumesc voluntarilor(Paul, Andrei) care ma cazeaza in apartamentul lor de fiecare data cand vin in Iasi.
Multumesc Mariei care a cazat-o pe Maria (colega mea de facultate) in apartamentul ei.
Multumesc colegei mele de facultate pentru disponibilitate.
Multumesc voluntarilor de la care, de fiecare data cand merg in Iasi, invat multe si astfel vin mult mai optimist si plin de viata in Brasov.
Apropo de Brasov, poate candva o sa reusesc sa infiintez o „filiala” a ADSIS-ului si aici.
Postări
