Ai putea sa crezi
ca ninsoarea asta pe care pasesti
are mai multa viata decat tine…
ca iarba asta umeda, mlastinoasa,
te cuprinde mai rau decat
acel fior
pe care il ai
cand pierzi vremea nopti intregi
cu povestile
unor anonimi…
telefonul nu suna cand vrei tu,
mana altuia e mana altuia…
si nu te mai plange
cand iti dai mainile imprumut
si ramai fara ele…
la nevoie…
va veni un timp
cand o viata va fi pentru tine
cat o secunda pentru altul…
SI ATUNCI SA TE VAD !!!
Ce-o sa mai zici? Ce-o sa mai speri?
trateaza secundele ca pe propriile vieti
imbinate intr-o moarte
de toata frumusetea!
Postări
2 comentarii:
doamne...am mancat atatea poezii si nu m-am saturat...sunt prea bune:Dcea mai buna mancare pentru suflet:D:*
mersi, Carina...tot timpul ma bucur cand primesc un feed-back pentru poeziile(daca pot numi textele astea asa) mele din partea celorlalti - constructiv sau mai putin constructiv.
Mersi, si spor la scris acolo!
Te pup...
si ai grija sa nu faci indigestie de la poeziile astea...consuma-le moderat...;))
Trimiteți un comentariu