grele trepte…
si alunecoase…
au gresie ieftina
luata de la bisnitarii
care nu au ce face
cu secundele ramase in stoc…
trosnesc zambetele oamenilor
lasati intr-un colt de vis
sub picioarele digerate
ale ochilor mei
frumos impachetati
si asezati pe rafturile timpului…
un timp mereu, mereu fara…
clienti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu